În trenul care mă ducea din micul oraș de provincie spre universitate, se întâmpla mereu ceva magic. Nu era dată să urc fără să cobor cu poveștile secrete ale vecinilor de compartiment. Își ventilau viețile cu o sinceritate dezarmantă, iar eu doar ascultam.
Citeste integral - click aici
Articolul "Ziua în care am mers 7 kilometri, umăr la umăr cu necunoscuți. Antidot împotriva singurătății" a fost redactat de Oana Martha Igrișan si a fost preluat din publicatia online Republica.ro
