În expoziţia permanentă Tezaur Istoric a Muzeului Naţional de Istorie a României poate fi văzut tetraevangheliarul greco-român, tipărit de Antim Ivireanu la 1693 şi dăruit de domnitorul Constantin Brâncoveanu, în anul 1709, ctitoriei sale, mănăstirea Hurezi. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, arta românească se caracterizează printr-o mare efervescenţă culturală şi artistică. Este perioada când componentele de sorginte bizantino-balcanică şi de tradiţie occidentală fuzionează într-un nou stil “cantacuzin-brâncovenesc”. Renaşterea artistică brâncovenească a însemnat în arta metalelor preţioase, modalităţi noi de execuţie, prin sublinierea reliefurilor, o varietate de materiale, fildeş, cornalină, smalţuri policrome împreună cu pietrele preţioase. Majoritatea pieselor de factură religioasă au fost comandate de domnul Constantin Brâncoveanu (1688-1714) aurarilor transilvăneni din Braşov şi Sibiu, cei mai solicitaţi fiind Georg May II şi Sebastian Hann, ultimul realizând printre altele ferecătura în aur a tetraevangheliarului, tipărit de Antim Ivireanu la 1693 şi donată în 1709 ctitoriei sale, mănăstirea Horezu. Maniera artistică de reliefare a scenelor religioase, redarea veridică a comanditarilor în scena Sfinţilor împăraţi, Constantin şi Elena, dar şi minuţiozitatea cu care sunt subliniate detaliile ornamental florale, încadrează această ferecătură printre cele mai frumoase din lume. (Videojurnalist: Alfred Schupler; Editor video: Traian Arsenescu; Redactor: Costin Motroaşă)
Sursa: AGERPRES
