Își ia avânt, aleargă câțiva pași și sare... picioarele fetiței lovesc bara ce cade din nou. O nouă tentativă ratată, își spune ea în timp ce se dă la o parte să facă loc următorului copil. Când se întoarce de la școală, intră pe poarta casei cu o figură ușor concentrată ca omul care are ceva important de făcut. Când te uiți la ea pare că nu mănâncă prea mult, e micuță și slăbuță, dar nu mai pare așa de firavă când se apucă să trebăluiască. Iar acum are ceva important de făcut. Cară din casă scaune, o salteluță, un covor dintr-ală țesut de bunica, mai vechi, niște perne și le duce în grădină. Acolo găsește și bățul de lemnul perfect, bara peste care va sări. E mândră de construcția ei. Până părinții ajung acasă, Maia deja a exersat săritura de zeci de ori. E îmbujorată de efort și mulțumită de rezultat.
Citeste integral - click aici
Articolul "Maia Sandu. De la fetița din Risipeni la funcționarul care s-a întors acasă ca să schimbe regulile jocului" a fost redactat de Ada Bucur si a fost preluat din publicatia online Republica.ro
