Copleșită, dar mândră, timidă, dar bucuroasă, recit și cânt tot ce știu în fața unui domn cu plete și cu o barbă stufoasă adevărată, învăluit într-o șubă de cioban, cu o voce groasă, ca de tunet, sprijinit într-un toiag ce pare că l-a moștenit direct de la Burebista.
Citeste integral - click aici
Articolul "De sărbători, cântam cu tata colinde în „ilegalitate”. Cum am învățat că „nu pot să ne fure Crăciunul”" a fost redactat de Despre oameni si a fost preluat din publicatia online Republica.ro
