Sunt două aspecte care mă sperie în aceste zile: răutatea gratuită și râsul batjocoritor. Existau ambele și înainte, dar parcă nu se amplificaseră atât și nici nu se manifestau cu privire la absolut orice. Mai erau pe vremuri lucruri sfinte. Chiar! Mai țineți minte cum era când nu se râdea de copiii morți din Ucraina? Parcă sunt amintiri din altă viață. Foto: Miruna Turbatu/Inquam Photos
Citeste integral - click aici
Articolul "Lumina care se stinge în hohote de râs. Cum râdem de sfinți, dar ne plângem de singurătate..." a fost redactat de Carmen Dumitrescu si a fost preluat din publicatia online Republica.ro
