În momentul în care am părăsit Finlanda și am intrat în Rusia, am simțit imediat că am trecut bariera dintre două lumi diferite. Știam că se dau șpăgi, însă nu anticipasem corect sumele necesare, fiindcă nimeni nu a mers ca noi, cu mașina, deci nu existau informații. Cei care urcau pe Elbrus își obțineau, cu șpagă, vizele, luau un avion, mergeau în Caucaz, făceau ascensiunea și plecau. Câteva sute de dolari ajungeau pentru șpăgile din teren. Noi însă i-am epuizat repede, fiindcă, spre deosebire de țările din Europa vestică, unde vameșii și polițiștii își făceau poze cu noi și cu mașina, apoi ne lăsau să plecăm, în Rusia s-a întâmplat adesea să fim opriți într-o intersecție de niște oameni în uniforme cu AKM-uri și să dăm șpagă în timp ce alți oameni, cu uniforme diferite, tot cu AKM-uri, aflați în următoarea intersecție, se uitau la noi, apoi ne opreau și ei ca să ne ceară din nou șpagă. La un moment dat am înțeles că riscăm să nu mai avem banica să ieșim din Rusia, așa că m-am dus eu să negociez, cu o față de disperat.
Citeste integral - click aici
Articolul "Filosofia „Litâl prezăn” sau cum am ieșit din Rusia" a fost redactat de Ovidiu Jelea si a fost preluat din publicatia online Republica.ro
