Aghia peste ani, acu’ vo doi, într-o sară de taine cu moștu la băcănie, am aflat că nu fusese de cal carnea. Și nici de ungur sau de neamț, ci dintr-unul de-ai noștri. Da el știuse să ne scoată din încurcătură în vremuri grele… Ce mai conta?
– Moș Palade, trebuie să merg acasă, îi spun deodată, pentru că se proptise-ntr-o rână pe ulucile gardului și mă ținea lipit cu privirea și cu povestea lui.
– Te grăghești, așa-i?
– Mă duc că ne aduce televizor. A luat tata în rate, cu CAR-ul, și vine să ni-l monteze.
– Ptiu, mare lucru dacă v-ați luat d’ ăsta, spuse moșul și eu o tulii spre casă, grăbind pasul cu capul plin de imagini de război care mi se vălătuceau aiurea.
Acasă venise unul, un cumătru de-al tatei, care era electrician și se apucară să facă antenă. Cumpărase tata două țevi mari, la 6 metri, de-a pus antena la 12 m, suuus de tot. Să prindă bine, cum ziceau ei. Legase și niște sârme lungi de-au ancorat-o, iar mai jos sudaseră mânere de fier ca s-o poată suci, să prindă mai ușor ba posturile rușilor, ba bulgarii, ba pe-al nostru… Asta dacă făcea purici.
Venisem acasă, în vacanță, dar eram la fel de curios deși mergeam la cinema la oraș și mai văzusem câte un televizor pe la colegi. Și fiindcă tata lucra la combinat, i-au dat posibilitatea să cumpere în rate, cu CAR, cum era pe atunci, mai multe. Parcă văd și acum cum oprise la poartă o furgonetă, un teveu cum le ziceau, din acelea care erau și pentru Salvare, și pentru marfă… Și-au coborât din el cu grijă aragazul cu butelie, frigiderul , radioul și televizorul.
A durat ceva până s-au aranjat lucrurile și pe la ora prânzului erau gata. Acuma, la noi în camera cea bună era ca la cinematograf, că eram a doua familie care avea tilivizor. S-a auzit, na, că Gică Tavă și-a cumpărat televizor. Și venise și bunicu, tetea. Dar stătuse pe prispă și urmărise toate mișcările și forfoteala din curte, apoi se proțăpise-n tocul ușii.
Când au pus televizorul pe masă și au început să fixeze posturile, toată lumea se oprise din respirat și aștepta mută să vină ceva pe ecran. Numai odată ce-l auzim pe tetea:
– Ați băgat pe dracu-n casă, Gică!.
Citeste integral - click aici
Articolul "„Ați băgat pe dracu-n casă, Gică!” Ziua în care tata a cumpărat primul televizor și reacția lui bunicul, la vederea generalului Nicolae Ceaușescu" a fost redactat de Cristi Merchea si a fost preluat din publicatia online Republica.ro
