„Mă uit în casele oamenilor, seara, când merg spre propria mea casă. Profit de lumina lustrelor, neoanelor reci, veiozelor, televizorului, și prind orice pot, absorb detaliile cu aviditate, mintea mea încearcă să mapeze tot în acea fracțiune de secundă (de fapt, sunt 2-3, dar așa pare), să rețină indicii, încercând din răsputeri să fac gestul să pară natural, nu o holbare semi-disperată, așa cum se simte în interior, de fapt.”
Citeste integral - click aici
Articolul "Lea Rasovszky. Toți cei care am fost" a fost redactat de Roxana Dragu si a fost preluat din publicatia online Republica.ro
