Doctorul Iosif N. Dona (1875 – 1956), fiul generalului Nicolae Dona, moștenește din familie atât interesul pentru frumos cât și o parte din picturile lui Nicolae Grigorescu, la care, de-a lungul anilor, va adauga tablourile lui Gheorghe Petrașcu şi ale maeștrilor interbelici Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Francisc Șirato, Jean Steriadi, Alexandru Ciucurencu. Perioada interbelică este cea mai bogată din punct de vedere al constituirii colecției Dona, pe care Krikor H. Zambaccian o va numi „o arhivă de consultat pentru stadiul epocii dintre cele două războaie mondiale”. Pictorul Gheorghe Petraşcu (Gheorghe Petrovici) s-a născut la 20 noiembrie 1872 în oraşul Tecuci, jud. Galaţi. A fost membru titular (27 mai 1936) şi membru onorific (12 aug. 1948) al Academiei Române. A murit la Bucureşti, la 1 mai 1949. Gheorghe Petraşcu a studiat la Academia de Belle-Arte din Bucureşti (1893-1898) şi apoi, la recomandarea lui Nicolae Grigorescu, primeşte o bursă pentru a se perfecţiona în străinătate, unde urmează cursurile Academiei Julian din Paris între anii 1898-1902. De la prima sa expoziţie personală la Ateneul Român (1900), în cadrul căreia a expus 60 de lucrări, este remarcat de scriitorii Barbu Delavrancea şi Alexandru Vlahuţă, care îi cumpără câte o lucrare. A avut numeroase expoziţii personale, între 1903-1923 la Ateneul Român, apoi la "Căminul Artei" (1926-1930), culminând cu cele două retrospective de la "Sala Dalles" din anii 1936 şi 1940. A participat la Bienala din Veneţia (1924, 1938 şi 1940); primeşte "Marele Premiu" al "Expoziţiei Internaţionale" din Barcelona (1929) şi al celei din Paris (1937).
Sursa: AGERPRES
